(Foto) Tradiții și obiceiuri din Moldova care ar părea super ciudate dacă le-ai povesti turiștilor străini

Fiind într-o companie de persoane din diferite țări, aproape mereu se ajunge la discuția despre tradiții din țara fiecăruia. Din experiența echipei #diez, ceea ce povestim noi despre Moldova, mereu intrigă dar și pare ciudat, de aceea v-am selectat câteva tradiții pe care să le înțelegeți și să le povestiți.

Having lunch at the cemetery

ortodoxia.rol.ro

În aceasta zi se obișnuiește mâncatul la iarbă verde, unde se lasă și firmituri pe pământ, pentru a-i pomeni pe cei morți. Oamenii merg în această zi la cimitire și dau de pomană ouă roșii, cozonac și pască celor nevoiași. De asemenea, ei obișnuiesc să pună și flori pe morminte.

Unii credincioși cred că Dumnezeu a creat prima dată uriașii. Iar datorită faptului că aceștia se războiau între ei, Creatorul i-a lăsat să piară și a creat Blajinii. Datorita faptului că aceștia erau prea mici, ei au fost mutați pe lumea cealaltă și abia apoi l-a făcut pe om.

On Easter morning you wash your face with some water, a red egg and some coins

Agrointel.ro

La întoarcerea de la slujba de Înviere, creştinii pun într-un lighean un ou roşu si o monedă de argint, peste care toarnă apă neîncepută. Există apoi datina de a se spăla, dându-şi fiecare cu oul roşu peste obraz şi zicând: „Să fiu sănătos şi obrazul să-mi fie roşu ca oul; toţi să mă dorească şi să mă aştepte, aşa cum sunt aşteptate ouale roşii de Paşti; să fiu iubit ca ouăle în zilele Paştilor”.

Atunci când se dă cu banul pe faţă, se spune: „Să fiu mândru şi curat ca argintul. Iar fetele zic: „să trec la joc din mână-n mână, ca şi banul”, „să fiu uşoară ca şi cojile de ouă, care trec plutind pe apă”. În unele sate, în lighean se pune şi o crenguţă de busuioc existând credinţa că, dacă te speli cu el, vei fi onorat ca busuiocul.

On Easter you are knocking red eggs with your friends and family, who wins takes all the eggs

romaniaoriginal.info

După credinţa populară, e bine să ţii minte cu cine ai ciocnit oul prima dată pentru că, dacă din întâmplare te rătăceşti printr-o pădure, trebuie să-ţi aminteşti cu cine ai ciocnit oul de Paşte şi imediat găsesti drumul.

When a person dies, you cover all the mirrors from the house

Photo Credit: wake - blogger

Printre primele lucruri care se fac atunci când moare cineva drag este să acoperi cu pânză toate oglinzile din casă. În tradiţia populară se spune că sufletul celui decedat va rămâne blocat în oglinda neacoperită. Mai mult, superstiţioşii sunt convinşi că cei care se privesc în oglindă din casa persoanei decedate vor fi următorii care vor pieri.

Leave the dead body uncovered under surveilance for 3 days

Photo Credit: cIMeC

La vechii daci, cu o zi înainte de înmormântare, în curtea decedatului avea loc un „festin funerar”, în doi timpi sacri: unul nocturn, în ultima noapte de priveghi, la care participau unchiași mascați, „așezati la o masa lunguiață, unde se ospătau într-o liniște solemnă”, ospăț ce semnifica masa luata de mort împreuna cu strămoșii lui divinizați. Cel de-al doilea timp, diurn, avea loc dis-de-dimineață în ziua înmormântării, la el luând parte membrii familiei și reprezenta transfigurarea antropofagiei rituale.

În zilele de priveghi este obiceiul să se bea țuică și vin și se mănâncă: colaci cu brânză, gogoșele, pâine, nuci, supe, fasole, varză. În unele regiuni se ospătează în toate cele trei zile nopți și trei zile la prânz, seara.

Creating a tree full of candies and pastries and giving it to the youngest person who attends the funeral

Photo Credit: Ziua de Cluj - Realitatea

Pomul încărcat cu fructe reprezintă un „substitut al mortului” și amintește de pomul vieții despre care se menționează în Facerea, dar și în Apocalipsa. Pomul simbolic pentru înmormântare se face dintr-o creangă de măr sau prun cu multe ramuri curățate de coajă până rămân albe în care se pun diferite fructe: mere, prune, lămâi, stafide, smochine, colăcei, iar în vârf – nuci.

When going to the church with the dead body, stop at every fountain and throw coins (which kids are picking them up)

Ziua de Constanta

Monedele au fost întotdeauna considerate semne de noroc. A da o monedă unui cerşetor aduce întotdeauna noroc, ca şi aruncarea ei într-o fântână. Obiceiul de a arunca o monedă într-o fântână sau într-un puţ îşi are originea în vremurile când oamenii credeau că în ele trăiau spiritele. Riscai să ai ghinion dacă nu le onorai când treceai pe lângă ele. Dar a arunca o monedă într-un puţ înseamnă mai mult decât a cinsti spiritele: înseamnă şi a le plăti pentru a te proteja.

In winter you go 3 times trick or treating (on Christams with a Red Star, on New Year dressed as a Bull or a Goat, and for the next day after new year throwing rice, wheat or other grains in people)

Photo Credit: Colinde si Uraturi - blogger

Din Ajunul Crăciunului până la sfârșitul zilelor de Crăciun, pe străzi umblă „Steaua” dusă de stelari. Copiii în special sunt cei care poarta vestea Nașterii Domnului într-un fel mai deosebit: asemeni Magilor care-l căutau mergând după Steaua Sa.

În sate se obişnuieşte ca „mascaţii” să umble în ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se împarte în grupuri care merg din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi.

Tradiția spune că dacă în seara ajunului Anului Nou urătorii merg cu plugul la arat (Plugușorul), în dimineața de Sfântul Vasile aceștia vor veni cu semănatul.

Cetele de semănători pot fi formate din copii, flăcăi și fete sau persoane adulte care au în mână, traistă sau în buzunare semințe de grâu, orz, ovăz sau secară. În timp ce spun urări pentru noul an, ei presoară prin gospodăria gazdei aceste semințe iar după semănat gazda nu mătură casa ci strânge boabele aruncate de urători și le păstrează. Boabe care, conform superstițiilor, îi vor apăra de boli sau în alte zone, le aruncă peste tarla sau o aruncă în grajdul vacilor sau în staulul oilor pentru ca acestea să se înmulțească. Cu semănatul se poate umbla și individual.

Undressing of the bride that actually means dressing of the newly weds

NUNTA.MD

Obiceiul „Dezbrăcatul miresei” semnifică transformarea tinerei fete în femeie măritată. Naşa se ocupă de scosul voalului miresei şi înlocuirea acestuia cu o eşarfă (de obicei în ritmul cântecului popular „ia-ţi mireasă ziua bună”). Naşa va prinde voalul scos din părul ei în parul altei tinere nemăritate. Mai întâi naşii, rudele, apoi toţi nuntaşii înmânează tinerilor căsătoriţi cadouri de casă nouă. De obicei, însurăţeilor li se pun în spete plapume, oghealuri, haine, etc, precum şi alte obiecte necesare în gospodărie. După ce toţi au oferit daruri, mirii stau „înveliţi”. În acest răstimp, vornicica şi cu vornicelul mare joacă voalul miresei. Ulterior, mirele şi mireasa mulţumesc tuturor pentru daruri şi invită pe cei prezenţi să guste şi să se îndulcească din tortul miresei, care se aduce între timp. Cu aceasta, ceremonialul nupţial ia sfârşit.

Sursa text și foto: diez.md

You May Also Like