Mănăstiri cu care se mîndreşte Republica Moldova

Fiind un popor cu principii şi valori moral spirituale, moldovenii au respectat întotdeauna lăcaşurile sfinte de aici şi s-au mîndrit cu ele. Mănăstirile pe care le posedăm sunt mîndria şi bogăţia noastră, sunt locul în care mergem pentru a ne regăsi pe noi înşine şi despre care vorbim atunci cînd suntem departe de casă.  Turiştii care aleg ca destinaţie Republica Moldova cu siguranţă nu trebuie să rateze aceste locuri.

35Tipova_290407_199

Mănăstirea Rupestră Ţipova este  situată pe malul drept al rîului Nistru, lîngă satul Ţipova, judeţul Chişinău. Mănăstirea este zidită pe vîrful unei stănci abrupte, deschizînd o privelişte fermecătoare a luncii fluviului Nistru. Pe poteci înguste, pline de taine, urcînd printre stînci abrupte, ajungi la intrarea în mănăstirea care e situată la mare înalţime. Ea a fost fondată la începutul sec. XVI, unele documente istorice atestind-o mai devreme sec. XII-XIV. Despre mănăstirea – cetate de la “Ţipova” sau creat cîteva legende. Se spune că anume aici marele domnitor Ştefan cel Mare şi Sfînt s-ar fi cununat cu soţia sa Maria Voichiţa. O altă legendă relatează că în zona acestei mănăstiri şi-a sfirşit viaţa poietul din mitologia greacă Orfeu şi că mormîntul lui s-ar afla într-o nişă de la poalele cascadei, putîmd fi recunoscut dupa o lespede cu 7 gauri. Se mai spune că în 1756 domnitorul Radu Racoviţă ar fi donat moşiilor schitului mănăstirii “Dobrivăţ” din judeţul Vaslui.

Mănăstirea rupestră „Ţipova” e perfect armonizată cu natura din jur, săpată în rocile calcaroase. Primele încăperi ale schitului au fost construite mai la nord de actuala mănăstire, într-o stîncă, pe deasupra unui mal abrupt.

 

Mănăstirea Saharna e situată în judeţul Ungheni, în codrii seculari. Istoria fondării mănăstirii e intreţesută intr-o frumoasă legendă, transmisă din generaţie în generaţie, în care se spune ca odată, în preajma iernii, o tînără fecioară, părăsind cuibul părintesc, s-a rătăcit prin pădure. Primăvara, la topitul zăpezilor, a fost găsita de nişte ciobeni, care voiseră s-o scoată din vizuină şi să o ducă acasă. Copila ar fi declarat ca v-a ieşi din ascunzătoare doar în clipa în care v-a auzi dăngăt de clopote. Auzind despre dorinta copilei lor, părinţii au hotărît să zidească în apropiere un schit. Legenda nu este, însă, prea departe de realitate. Se spune ca marele stolnic Mihail Hîncul, renumit moşier, după dorinţa unei fiice de ale sale, a întemeiat în 1678 schitul, care îi poartă numele, fiica călugărindu-se cu numele de Parascheva. În acest scop ea a dăruit schitului moşia Secăreni, cu cele 1040 hectare de pământ. Însă din cauza năvălirilor tătarilor maicile au fost nevoite să plece în altă parte lăsând pe la mijlocul sec. XVIII schitul în părăsire. Atunci urmaşii familiei Hîncul au rugat pe ieromonahul Varlaam din manastirea Varzăreşti sa vina să ocupe schitul şi sa aiba grija de el. Cu el au venit cîţiva călugări care împodobiră împrejurimile schitului cu grădini, livezi şi vii, repară chiliile şi, astfel, Mănăstirea “Hîncul” deveni locuita de calugari.

Saharna_Moldova-(6)

Mănăstirea Hîrbovăţ  este situată, pe valea rîului Ichel, în vestul Republicii Moldova. Din partea estică este înconjurată de livezi şi vii minunate. La nord se învecinează cu satul Hîrbovăţ. Spre est şi spre sud e strajuită de pitoreasca vale a rîului Ichel — un loc deschis, fermecător. Mănăstirea a fost întemeiată în 1730 de catre boierul Constantin Cartuz. Unii specialişti consideră, însă, că a fost întemeiată în sec.XVII de niste călugări fugari, veniţi din Podolia. Pînă în 1812 mănăstirea a fost de trei ori incendiată şi distrusă de către turcii şi tătarii năvălitori din Bugeac. A fost nimicită întreaga arhivă a mănăstirii. În mănăstire există o biserică de zid, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, construită în 1816 de fostul şef al jandarmeriei din Chişinău, Ştefan Lupul şi de soţia acestuia Elena, născută Braiescu. În această biserică se află vestita icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ, dăruita în 1790 de soţia colonelului rus Nicolae Albaduiev, omorît de un cal nărăvaş chiar la poarta mănăstirii. Icoana a fost îmbrăcată în argint, aurită şi împodobită cu pietre scumpe din contul mai multor donatori din or. Chişinău. Anual, în lunile de toamnă şi de iarnă icoana era adusă la Chişinău, la biserica Casei Eparhiale.â

 

Mănăstirea Noul Neamţ (Chiţcani) este situată în judeţul Tighina, pe malul fluviului Nistru. E plasată pe un minunat platou în formă de peninsulă creată pe apele Nistrului şi înconjurată din trei parţi de apele lui. În faţă se înalţa o clopotniţa cu 5 niveluri, urmată de turlele bisericilor şi chiliile albe ce contrastează vara cu verdeaţa abundentă şi suculenţa grădinilor, pădurilor şi viilor înconjurătoare. Mănăstirea Noul Neamt şi-a luat denumirea de la vechea lavra din dreapta Prutului, adica de la mănăstirea „Neamţ“, fiind considerată mitoc al acesteia. Întrucît ea a fost întemeiata pe una din moşiile de la Chiţcani, se mai numeşte şi mănăstirea “Chitcani”. Păstrînd timpul de viaţa calugarească din lavra “Neamţ”, cu ordinea păstrată din timpurile stralucite ale egumenului Paisie Veliciovschi, ea este vizitată cu multă evlavie de credincioşi, fiind considerată printre cele mai autoritare mănăstiri din Republica Moldova.

novo-nyameckiy-monastyri-5

Mănăstirea Hîrjăuca este situata în judeţul Ungheni. A fost înalţată pe malul pîrîului Hîrjauca, la poalele unei coline acoperite cu stejari seculari. Drumul ce duce spre ea trece peste dealul cel mare din apropierea gurii Sipoteni. Mănăstirea de la Hîrjauca a fost construită în anul 1740, la poalele unui deal, care înconjoară mănăstirea din trei direcţii. Dar ansamblul arhitectural al mănăstirii s-a format la sfîrşitul anilor 30 a veacului al XIX-lea. Grupul de clădiri, în centrul căruia se află biserica Înălţarea Domnului, cladită din piatră, este completată de livadă, amplasată la poalele dealului.

DSC_0004_resize

Manastirea Capriana, unul din cele mai vechi aşezeminte monastice din Moldova, situată în codrii ce acoperă tinutul deluros din centrul Basarabiei, numiţi cîndva codrii Lăpusnei, reprezintă un monument de valoare culturală şi istorică exceptională pentru neamul romîn. Localitatea deosebit de pitorească, este situată într-o depresiune încîntătoare, fiind înconjurată din trei părti de coline împădurite. 

capriana_11

Manastirea Tabăra are hramul Adormirea Maicii Domnului şi este situata în satul Tabăra din raionul Orhei. Se crede ca a fost ctitorita de boierul Gheorghe Russo în anul 1784, sau de Darie Carp, vataf al moşiei Russo, în 1779. În anul 1815 s-a transformat din mănăstire de călugări în mănăstire de călugăriţe. Închisă în 1960, a fost redeschisă în anii 1989-1990. Biserica Adormirea Maicii Domnului a fost ridicată în anul 1828. Biserica Sfînta Treime datează din 1857.

Despre Mănăstirea Curchi este situată în satul Curchi, comuna Vatici, raionul Orhei, avînd hramul Nasterea Maicii Domnului. Conform legendei, a fost înfiinţată în anul 1765 de Iordachie Curca (sau Iordanie Curchi), ca mănăstire de călugări. O alta legendă spune că mănăstirea a fost ctitoria lui Ştefan cel Mare, că a fost pustiită, şi apoi reintemeiată.

68926649

You May Also Like